Constituţionalitatea unui premier numit de Parlament

Căderea guvernului Boc în urma moţiunii de cenzură iniţiate de PNL a dus lupta politică televizată la un alt nivel. După ce iniţial au sărbătorit prăbuşirea iminentă a „regimului Băsescu”, Antenele lui Dan Voiculescu şi Realitatea TV s-au întrecut pe sine în încercarea de a demonstra că trăim într-o cvasi-dictatură condusă de un maestru păpuşar antiparlamentar şi antidemocratic. Motivul? Preşedintele României a refuzat să numească în funcţia de premier pe Klaus Johannis, primarul Sibiului pus la înaintare de coaliţia PSD – PC – PNL – UDMR, venind cu o propunere proprie în persoana economistului Lucian Croitoru.

Lăudat ca un soi de Barack Obama de România, Klaus Johannis a devenit ultima victimă a „dictatorului” Traian Băsescu („jurnaliştii” de la Intact – Realitatea – Caţavencu mai au încă să ne explice ce dictatură permite criticarea permanentă a dictatorului), personaj politic ce este descris ca având un real dispreţ faţă de partide şi democraţie. Aceeaşi clasă politică pe care campania (ipocrită) „Noi vrem respect!” o acuză de crasă indiferenţă şi comportament de castă, a devenit deodată victima inocentă a atacurilor unui preşedinte care şi-ar fi propus dacă nu să desfiinţeze partidele şi Parlamentul, măcar să le aducă într-o stare de subordonare.

În realitate, problema este mult mai simplă şi nu are nimic în comun cu dezinformarea practică de aşa-numitele „televiziuni de ştiri”. Partidele coaliţiei antiprezidenţiale ignoră textul legii fundamentale propunând în mod anticonstituţional un premier, deşi Constituţia României este cât se poate de clară:

Art. 85 (1): Preşedinte României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru şi numeşte Guvernul pe baza votului de încredere acordat de Parlament.

Art. 103 (1): Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

Preşedintele se consultă cu partidele, dar decizia finală îi aparţine. Formaţiunile politice nu îi pot impune nimic şefului statului.

Ioan Stanomir dezvoltă această idee în Despre Crize Constituţionale şi Soluţii Instituţionale.

Miza acestei noi bătălii, nu mai puţin acerbă decât cea din epoca suspendării din funcţie a lui Traian Băsescu,rămâne modalitatea de desemnare a noului prim ministru. Deloc întâmplător, şi de această dată, clivajul politic conduce, natural, la apariţia a două lecturi conflictuale ale constituţiei, în particular ale articolului 103 (1).

O dată cu constituirea unei noi alianţe anti prezidenţiale, eterogene în spirit, dar sudate de ostilitatea comună în raport de o personalitate politică, s-a impus, mediatic, viziunea în acord cu care preşedintele Republicii ar fi obligat să ia act de decizia coaliţiei şi să accepte, fără ezitare,nominalizarea sugerată de ea. O astfel de lectură vizează, pe termen scurt, limitarea prerogativelor prezidenţiale şi, implicit, parlamentarizarea regimului.

Textul constituţional nu conţine, în sine, nici un element clar care să valideze o asemenea lectură, de vreme ce , în articolul 103 ( 1) , se menţionează că şeful statului desemnează un candidat la funcţia de prim ministru în urma “ consultărilor”. Chiar şi în ipoteza în care am fi în prezenţa unei majorităţi constituite de un singur partid, ceea ce nu este cazul, şeful de stat singurul care decide, în mod suveran, nominalizarea pentru postura evocată. În absenţa unei reguli constituţionale imperative, marja de manevră a preşedintelui este una considerabilă. În fapt, practica constituţională semnalează faptul că, în majoritatea cazurilor, Preşedintele este cel care a indicat partidului/ coaliţiei dominante în adunări identitatea unui candidat posibil. De la Nicolae Văcăroiu la Victor Ciorbea, mecanismul este unul similar.

În acest context, recursul evocat de PSD la Curtea constituţională este unul care nu poate să se soluţioneze cu un verdict tranşant. Preşedintele PSD, în calitate de Preşedinte al Senatului, poate sesiza Curtea, în baza articolului 146 ( e), cerând acesteia să se pronunţe în chestiunea unui conflict juridic de natură constituţională între autorităţile publice. Un asemenea recurs este criticabil, de vreme ce conflictul nu este între adunări şi şeful de stat, ci între un număr de partide reprezentate aici şi Preşedinte. De aici, se poate anticipa, şi posibila ezitare a Curţii Contituţionale de a cenzura un gest politic al şefului de stat. În acest moment, efectele sesizăriii Curţii sunt greu de anticipat. Ceea ce se poate anticipa, chiar fără a recurge la profeţii riscante, este că alegerile anticipate pot deveni o opţiune.

Lecţia pe termen mediu şi lung a crizei constituţionale actuale este limpede: unica modalitate de a asigura buna guvernare este abandonarea unui mecanism constituţional ce şi–a probat limitele. Stabilitatea executivului şi întărirea efectivă a puterii legiuitoare sunt priorităţile viitoarei legi fundamentale.

Motiv pentru care bătălia pentru Cotroceni nu poate fi separată de refondarea republicii printr-o nouă constituţie.

Anunțuri

4 Responses to Constituţionalitatea unui premier numit de Parlament

  1. emanuel spune:

    Salut colaborarea Imperialistului la acest blog!!!!
    In legatura cu manipularea legata de diktatura Marinarului care nu vrea sa-l numeasca pe Mantuitorul Sas la Palatul Victoria.

    Nimeni nu spune ca problema constitutionalitatii desemnarii premierului de catre Basescu a mai fost pusa in discutie de 322 cand l-a suspendat pe Marinar. In 2004 Basescu nici macar nu s-a consultat, oficial, la palatul Cotroceni, cu partidele cand l-a desemnat pe Calin Popescu Tariceanu candidat la functia de prim-ministru. Aceasta actiune (desemnarea unui candidat fara consultari) a fost reclamata la Curtea Constitutionala. Atunci Curtea nu a confirmat vreo aczatie a coalitiei 322.

  2. contramanipulare spune:

    Am gasit „Avizul Curtii Constitutionale privind propunerea de suspendare din functie a presedintelui”. Cred ca avizul lasa cale libera contestarii acum a deciziei de desemnare a lui Lucian Croitoru peste capul majoritatii parlamentare, caci in cazul desemnarii lui Calin Popescu Tariceanu fara consultari, CC s-a spalat oarecum pe maini spunand Parlamewntului ca nu a contestat la timp, ba mai mult, chiar l-a votat pe candidatul desemnat fara consultarea partidelor politice. Situatia poate fi diferita de aceasta data, caci Parlamentul poate instiinta CC privind conflictul intre institutii inainte de votarea premierului.

    Aveti mai jos partea referitoare la consultarea partidelor:

    „La punctul 1 al Capitolului I al propunerii de suspendare din functie, i se imputa domnului Traian Basescu faptul de a fi refuzat sau neglijat sa organizeze consultari cu partidele politice atunci cand au existat momente tensionate sau chiar de criza, care impuneau actiuni de mediere.

    O imputare similara este formulata la punctul 2 al aceluiasi capitol, cu referire la desemnarea domnului Calin Popescu-Tariceanu pentru functia de prim-ministru, fara consultarea partidelor politice.

    De asemenea, la punctul 3 din Capitolul II se imputa Presedintelui faptul de a nu fi consultat Guvernul in probleme de o deosebita importanta pentru tara, exemplificand omisiunea consultarii ‘cu prilejul discursului tinut in fata Parlamentului European in luna ianuarie 2007’.

    Curtea Constitutionala constata ca, potrivit art. 86 din Constitutie, Presedintele Romaniei ‘poate’ consulta Guvernul cu privire la probleme urgente si de importanta deosebita, de unde rezulta ca Presedintele are libertatea sa decida care sunt ‘problemele urgente si de importanta deosebita’ cu privire la care urmeaza sa consulte Guvernul, precum si forma in care urmeaza sa aiba loc consultarea.

    in privinta partidelor politice, consultarea acestora nu este reglementata ca o obligatie a Presedintelui decat in art. 103 din Constitutie, privind consultarea partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament, in vederea desemnarii candidatului pentru functia de prim-ministru.

    in consecinta, faptul ca domnul Traian Basescu nu a consultat Guvernul cu privire la problemele pe care le are in vedere propunerea de suspendare nu poate fi retinut ca o incalcare a textelor constitutionale citate.

    Referitor la omisiunea consultarii partidelor parlamentare cu ocazia desemnarii domnului Calin Popescu-Tariceanu pentru functia de prim-ministru, Curtea observa ca Parlamentul Romaniei nu a retinut existenta vreunei nereguli constitutionale in numirea Guvernului condus de primul-ministru desemnat si i-a acordat incredere prin Hotararea nr. 24 din 28 decembrie 2004, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.265 din 29 decembrie 2004.”

  3. […] PS: Ii multumim lui Gerula pentru semnalarea boicotului teverist. Observati ca ni s-a alaturat si neinfricatul Imperialist. […]

  4. Imperialistu' spune:

    Multumesc, Emanuel!

    Contramanipulare > Trebuie urmarit, sa vedem ce fac mai departe membrii coalitiei din Parlament.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: